My new roomies

[eu, Cirstin, Steffen si Markus]

De pe la mijlocul lui martie avem doi colegi noi de apartament: Markus si Steffen.

La fel ca si noi, si ei sunt trainee (Steffen pe vanzari si Markus pe inginerie), doar ca nu au venit prin AIESEC si cu ajutorul parintilor unuia dintre ei care e ceva mare stab in ABB la nivel global. Sunt din Germania si sunt cam de aceeasi varsta cu noi, 24 si respectiv 25 de ani.

Trebuie sa recunosc ca in locul lor mi-ar fi placut sa fi venit doua romance, dar ce sa faci daca jumatate din ABB se afla in Germania si nu in Romania. Dar Cirstin era foarte entuziasmata ca au venit. Si eu as fi fost in locul ei.

Deja stam de ceva vreme impreuna si pot sa va spun ca sunt de oameni de treaba, disciplinati si educati. Exact cum te-ai astepta sa fie niste germani. Totusi sunt foarte diferiti de Cirstin care la 23 de ani are o experienta de viata destul de bogata si da dovada de multa maturitate, uneori chiar exagerata. Ei se incadreaza perfect in profilul de studenti.

O chestie care oarecum m-a socat la prima vedere a fost faptul ca Markus are un baiat de 5 ani. Ma asteptam la asta de la un indian, sa fie insurat si cu copii, dar nicidecum de la un student din Germania. L-am intrebat despre asta si mi-a spus ca s-a intamplat dintr-o neglijenta, dar mi-a mai spus ceva despre copilul lui: 'E baiatul meu, si il iubesc.'

De asemenea Markus pot spune ca este neamtul tipic. Mai introvertit ca si caracter, el pare sa fie inginerul ala german care construieste BMW-urile, Mercedes-urile, Porsche-ul sau Blaupunkt-ul. E disciplinat si harnic. Tot respectul.

Steffen e mai vorbaret, si a intrat pe vanzari. Probabil aici a avut si o influenta tatal sau care e manager la nivel global pe o divizie din ABB. Cirstin zicea ca o sa fie ingamfat si cu nasul pe sus, datorita functiei tatalui sau dar mie nu mi se pare ca e asa.

Dar intr-un fel ma bucur si eu ca au venit. Parca e alta atmosfera in casa. E totul mult mai relaxat, parca te bucuri cand vii acasa.

Atat deocamdata! Pastram legatura!

Dragos

Ce am mai facut

Dupa lansarea spectaculoasa in modelling am decis sa ma apuc si de lucruri mai serioase, cum ar fi organizarea celui mai important eveniment anual al ABB aici in Dubai. Cum a venit si randul lui Cirstin sa plece in vacanta, toata papara a picat pe mine si pe sefa mea care a lucrat doar cate 4 ore pe zi in perioada de organizare fiind inca in convalescenta dupa nastere.

Dar sa va dau cateva detalii despre proiect: scopul sau fiind promovarea ABB si a produselor si serviciilor oferite. De asemenea acest seminar tehnic trebuia sa suplineasca absenta noastra de la Middle East Electricity.

Evenimentul s-a desfasurat pe o perioada de 3 zile in incinta ABB Dubai, de unde si noi provocari cum ar fi: gazduirea a 300 de persoane si gasirea/crearea a 9 locatii diferite pentru desfasurarea prezentarilor. Pe langa asta am mai organizat si o expozitie cu produsele noastre de ultima ora.

Ca o mica mentiune – anul trecut acelasi eveniment a avut ca locatie faimosul Burj-Al-Arab. Anul acesta s-a schimbat radical strategia iar toate prezentarile s-au tinut in 10 corturi pe care le-am instalat in curtea firmei.

[expozitia de produse intr-unul dintre atelierele firmei]

Si ca intotdeauna zilele evenimetului s-au incheiat cu o cina alaturi de partenerii si clientii nostri in doua dintre locatiile cele mai spectaculoase din Dubai:

[prima seara la Jumeirah Beach Hotel]

[a 2-a seara la Bab Al Shams, pe care deja il stiti din episodul cu jurnalistii]

Toata luna premergatoare evenimentului a fost destul de intensa, zilele de lucru incheindu-se pentru mine la ora 7-8. Presiunea era si ea pe masura, de unde si consecinte: ne-am apucat de mancat junk-food. Ca si un bonus sefa mea s-a reapucat de fumat.

Dar a meritat pe deplin. Pot zice ca am invatat cateva lucruri care imi pot fi de folos pe viitor. Pe langa asta, cred ca am facut si o treaba buna pentru ca dupa ce s-a terminat totul ni s-a prelungit traineeship-ul si am primit si o marire de salar. :)

Cam atat...

Pe curand,
Dragos

M-am lansat in modelling

Salutare !

Din seria povestirilor:’Un trainee se destainuie’, am una noua...

Ca sa imi acopar gaura din buget creata de aventura TIESTO, m-am lansat in... modelling :). Oferta a venit din partea unei universitati care avea nevoie de poze pentru a crea o brosura de promovare. Singurele conditii de participare la sedinta foto erau sa fii alb si sa fii imbracat in costum business. Nici o problema, ca ma incandrez in profil.

Initial nu am fost eu asa de incantat sa merg pentru ca era chiar a 2-a zi dimineata dupa concertul Tiesto, dar faptul ca au trimis o masina cu sofer dupa noi, m-a mai incurajat.

Pe mine m-au luat primul, apoi am mers sa mai luam inca doua persoane dintr-un cartier numit The Lakes in care eu nu mai fusesem niciodata. Aici am avut o noua surpriza pentru ca pot spune ca asta e cel mai frumos cartier din Dubai. Peisajul e asemanator cu cel din cartierul meu, diferenta e ca in The Lakes sunt vile, nu blocuri cu apartamente. Totul e foarte civilizat: la intrare este bariera si o cabina unde sta un gardian, care verifica pe toata lumea care intra in cartier. Odata intrat parca esti intr-o alta lume: toata lumea e relaxata, terenurile de fotbal, de tenis si baschet toate sunt pline, biciclisti, alergatori, parca esti intr-o statiune de vacanta undeva.

Ca si o curiozitate, fiecare vila avea doua locuri de parcare populate aproape intotdeuna de o masina de teren, iar cealalta era BMW, Mercedes sau Jaguar.

De aici am pornit catre Academic City – noul campus universitar din Dubai. Inca nu e finalizat complet, dar spatiu pentru a face cateva poze tot au gasit.

Cateva cuvinte despre facilitatile pe care le puneau la dispozitie: chiar daca te aflai in desert la vreo 20 de km de Dubai, aveau tot ce trebuie de la sali de cursuri ultra moderne pana la restaurant, birouri, biblioteca. Fata de salile de curs, de tip comunist de la noi, acestea erau foarte diferite: videoproiector in fiecare sala, un podium de unde sa-ti tii prezentarea, scaune tip ‘Executives’, o iluminare foarte placuta. Altele aveau o aranjare a meselor foarte originala, colori vii si frumoase toate astea ca sa creeze un mediu cat mai placut si relaxat.

Desigur toate astea vin cu un pret: un master te costa undeva pe la vreo 10-15 mii USD.

Am pomenit mai sus de biblioteca...asa scria pe usa din sticla. Si biblioteca avea toate facilitatile. Dar singurul lucru care lipsea, erau chiar cartile. Nu stiu de ce dar eu inca asociez cuvantul ‘biblioteca’ cu rafturi nesfarsite de carti: romane, enciclopedii, colectii rare, reviste si miros de mucegai. Dar aici nu. Doar cateva rafturi asemanatoare cu ce avem noi in camerele noastre, cu cateva carti de management si IT. Cred ca asta o fi noul concept de invatamant in biblioteca – te duci cu laptopul, rascolesti internetul, gasesti informatia, o digeri, o reimpachetezi si o trimiti spre evaluare sau o prezinti.

Si cine zice ca in ‘modelling’ – (imi place cum suna... :) ), nu inveti nimic relevant? Gresit! O chestie necunoscuta mie pana la momentul respectiv a fost computerul Bloomberg, care pana sa-l vad la astia in asa-zisa biblioteca, nici nu stiam ca exista. Pe scurt calculatorul asta are doua monitoare pe care iti afiseaza in timp real toti indicii bursieri, ratele de schimb intre valute, pretul petrolului, aluminiului, aurului si multe altele. E un calculator facut pentru brokeri.

[poza: businessweek.com]

Denumirea de Bloomberg inca nu inseamna doar un calculator, ci si o firma de servicii financiare, dupa cum puteti citi aici.

Deci cam asta a fost scurta mea incursiune in lumea modellingului: profitabila, dar si educativa in acelasi timp.

Deocamdata atat.

Toate cele bune si pe curand,
Dragos

DJ TIESTO in DUBAI

Vacanta s-a terminat, am revenit in Dubai, cu noi experiente si povestiri...

Am ramas singur acasa pentru vreo doua saptamani si ceva, am zis ca trebuie sa profit la maxim de perioada asta si nu scap nici o oportunitate.

Si cum de multa vreme tot asteptam vreo ocazie sa ies in vreun club, dar pana acum nu am gasit timpul potrivit, intr-una din zilele trecute iata ce vad intr-un Virgin Music Store: DJ TIESTO – World’s #1 DJ in concert in Dubai. WOW ! Nu puteam rata asa ceva. Pretul biletului: $70. Nici o problema, te salveaza cartea de credit. Dress code: strictly white. Se anunta o petrecere de zile mari.

Am fost foarte entuziasmat, am recapitulat hit-urile lui, pana si pe desktop mi-am pus un wallpaper cu ‘TIESTO in Concert’. Toata saptamana premergatoare concertului tot ‘Adagio for Strings’ si ‘Lethal Industrie’ am avut in cap...(astea sunt doua hituri ale lui pentru necunoscatori)

Vine si marea seara a concertului. Dupa munca, am iesit in mall mi-am cumparat si eu un tricou alb, sa fiu in rand cu lumea si pe la vreo 22:00 pornesc de acasa. La 00:00 se inchideau usile clubului asa ca trebuia sa fiu acolo pana atunci. Am ajuns intr-o ora, deci timp mai era din belsug.

Cum ii sta bine oricarui club care se respecta (era ceva de genu Tineretului din Costinesti), avea doua intrari: una pentru VIP-uri si una pentru oamenii de rand. Eu, din bugetul de trainee, mi-am permis doar biletul normal asa ca a trebuit sa stau la coada, la intrarea secundara.

De aici a inceput aventura: la coada cred ca s-au adunat vreo 200-300 de persoane, marea majoritate cu bilet. Coada mergea chiar bine cand la un moment dat n-au mai lasat oamenii sa intre in club, chiar daca mai erau 10 minute pana la 12. A inceput si scandalul, oamenii revoltati vroiau sa intre, dar bodyguarzii nu mai lasau pe nimeni. Unii mai indrazneti ocoleau poarta, treceau un gard din arbusti si erau inauntru. Organizatorii vazand ca situatia nu e prea roz, neavand suficienti body-guarzi si tot mai multi incep sa ocoleasca intrarea, s-au retras la o a 2-a reduta. Multimea disperata, speculand momentul, a navalit catre ultima intrare, care ii mai despartea de concert. Era si o colina care trebuia ocolita pentru a ajunge la poarta, dar poporul a luat-o pe calea cea mai scurta, peste colina. Disperati, unii se mai poticneau, fetele cu tocuri se mai impiedicau, toata lumea cu speranta ca o sa-l vada pe Tiesto, se indrepta catre a 2-a poarta. Era ca o scena din episoadele istorice cu Mircea cel Batran si ienicerii si spahii, care cata frunza si iarba, navaleau tara. Eh, asa a fost si aici. Nu-mi venea sa cred ca intr-un club din Dubai se poate intampla asa ceva.

Nici eu n-am stat prea mult locului. Platisem $70 pe bilet, concertul incepuse si eu eram inca afara. Asa ceva nu era acceptabil, asa ca si eu, inainte la razboi. Ajungem la a 2-a baricada unde s-a scandat ‘Let Us In!’ - Let Us In!’, s-a incercat spargerea usii si in final unii mai cu initiativa au inceput sa sara gardul. Nici gagicile nu se lasau mai prejos, si ele sareau gardul.

Acuma nici eu nu puteam sa stau si sa ma uit cum altii merg la concert si eu nu. Mai ales incurajat de faptul ca bodyguarzii nu prea ii luau la multe intrebari pe cei care treceau gardul (astia nu erau ca cei din Romania, care te bat de nu-ti mai trebuie club in urmatoarele 6 luni), si eu am sarit gardul. Si iata-ma la concert, putin sifonat, dar totusi foarte entuziasmat. Prietenii mei, erau inca pe undeva pe afara, peste vreo ora, cand s-au mai calmat treburile au intrat si ei.

Atmosfera concertului pot spune ca fost destul de faina. Cateva poze aici:




[Unicul - DJ Tiesto]

Tiesto ca un profesionist ce e, si-a facut treaba. Muzica buna, hituri arhicunoscute, ritmurile lui populare, toate astea au prins destul de bine. Toata lumea se simtea bine, mai ales englezii care animati de cele cateva beri consumate, ca de obicei, dansau ca niste nebuni.

Alta chestie care m-a socat oarecum au fost fetele. Cred ca acolo am vazut cele mai frumoase fete din Dubai. Parca toate s-au adunat acolo dintr-o data. Nu stiu in timpul zilei pe unde se ascund ca eu nu prea le vad. Dar toate sperantele mi-au fost risipite cand vedeam ca toate erau insotite de unul sau mai multi barbati, care nu le scapau o clipa din ochi. Pe langa asta cred ca era o proportie de maxim 1 fata la 3 baieti.

M-a deranjat faptul ca nu au venit la concert multi fani adevarati, cunoscatori, ci a venit gloata, doar pentru ca era evenimentul cel mai titrat din Dubai din week-endul respectiv.

Tot la minusuri poate adauga sonorizarea. Daca pot trece peste amanunte ca saritul gardului ca sa ajung la concert, atunci cand e vorba de sunetul la un concert al DJ-ului #1 din lume, nu exista loc de compromisuri. E inacceptabil asa ceva. Eu ca si un cunoscator al muzicii lui, stiam cam cum trebuie sa sune muzica lui, si trebuie sa va spun ca pentru o experienta completa nu ai nevoie doar de bass si treble, iti trebuie si medii. Dar, am trecut peste asta, am dansat pe toata durata concertului, si m-am distrat de minune.

Totusi, parca nu am putut sa acord aceleasi calificative pe care le-am acordat ATB-ului de asta vara de la Peninsula adica: magistral, cosmic, magic. :)) Pana acum tot el ramane in top.

[eroii serii - eu si Baber, coleg de la ABB]

Asta a fost experienta DJ TIESTO in Dubai. M-a costat vreo $120 toata treaba, dar a meritat. De cand am venit asta am asteptat.

Pana la urmatoarea aventura va salut din Dubai!

Al vostru,
Dragos

PS: A 2-a zi dupa concert am vazut in Virgin Store cateva tricouri si hanorace marca TIESTO. Al naibii de scumpe. Un tricou era $100, iar hanoracul $150. Cred ca in magazinul on-line sunt mai ieftine. Va ramane pe altadata.

Welcome back to Romania

Pentru cei care nu sunt la curent cu ultimele noutati, atunci trebuie sa va spun ca am avut o vacanta de 10 zile pe care le-am petrecut in acasa, in Romania. Iata cateva impresii:

De cum am aterizat gandul mi-a zburat la socurile culturale pe care s-ar putea sa le am si la seminarul de reintegrare AIESEC. Cu socurile culturale o mai scoatem noi la capat, dar cu alea financiare...e mai complicat. Ghinionul meu a fost ca din aeroportul din CJ am luat un taxi din asta cu supra-taxa. Pana cand mi-am dat seama care e miscarea aveam deja 300.000 pe ceas si eram doar la jumatatea drumului. M-am dat jos in mijlocul drumului cu tot calabalacul in spinare si am luat un alt taxi, de data asta fiind mult mai atent la tarif. Am platit vreo 400.000 de mii pentru un drum care trebuia sa fie 150.000. Nu e nici o suparare pentru banii aia, cateodata cheltui atata pentru o cina, ci mai mult sentimentele pe care mi le-a trezit.




Tot entuziasmul venirii acasa s-a transformat intr-o repulsie si scarba fata de ce se intampla in tara. Fratilor, cateodata cred ca ne meritam soarta, pentru ca inca la noi lucruri elementare ca si corectitudinea, sinceritatea, etica, politetea sunt foarte rar intalnite. In Dubai, sau in orice tara civilizata, asa ceva ar fi de neconceput...Bun, am trecut peste asta.

Ce am facut pe acasa? Am incercat sa ma intalnesc cu toata familia si toti prietenii, pentru ca astea mi-au lipsit cel mai mult. Si cred ca am reusit aproape tot ce mi-am propus. A fost bine, sa va vad din nou!

Printre persoanele cu care m-am intalnit a fost si un profesor de la UPM, cu care am avut o frumoasa conversatie la o bere.

Alta realizare e ca am reusit sa imi plombez o carie. Nu stiu unde in lumea asta poti sa iti plombezi o carie cu 15 USD si sa mai faca si o treaba excelenta. Mersi Bogdane ! J Nu ca aici nu ar fi spitale, ca sunt, dar si cea mai simpla consultatie e pe undeva peste 50 de dolari, fara sa socotim medicamentele.

Dar sa nu va inchipuiti Romania e asa ieftina, din contra, e f. scumpa. Mai ales brandurile. Culmea e ca in tarile unde salariile sunt mari preturile sunt mici, dar la noi unde salariile sunt asa cum sunt, preturile sunt mari. Alt soc cultural a fost cand a trebuit sa platesc extra pentru ketchup, cand am cumparat o pizza. Mi s-a parut ridicol. Oricum acest detaliu nu mai conteaza cand imparti pizza cu o persoana draga pe care n-ai mai vazut-o de mult timp...

...Si cu toate astea timpul a zburat si acum cand ma gandesc inapoi, cele 9 zile nici nu au fost.

A venit si plecarea...o noua despartire de parinti, de frate, restul familiei, vecini si prieteni. A fost greu, nu credeam ca o sa fie asa greu. O intamplare mi-a ramas ramas foarte bine intiparita in minte, un crampei de memorie care te bantuie mult timp dupa: in dimineata plecarii, inainte sa ies de pe strada mea, dau peste un vecin, tatal unui prieten cu care am copilarit. Cum nu ne-am intalnit de cand ma intorsesem, am oprit sa-l salut:
Eu: ‘Buna dimineata! Ce mai faceti ?’
El, cu o voce tremuranda: ‘Bine! Multumim! Tu cum esti?’

Avea o emotie in voce, ca si cum fiul lui a fost plecat 6 luni si acum ar fi plecat din nou. Aceeasi voce pe care o au tatii nostri atunci ne conduc la gara, iar noi urmeaza sa plecam intr-o lunga calatorie. A fost total neasteptat si cu greu m-am stapanit, ca sa pot schimba cateva cuvinte cu el. Dupa plecare cu greu mi-am ascuns cateva lacrimi...

Dar toate emotiile s-au risipit dupa ce am iesit din Tg-M, indreptandu-ma catre Sighisoara, de unde am luat trenul catre Bucuresti. Trenul a avut o intarziere de o jumatate de ora. Cred ca eram singurul care se ruga ca intarzierea sa fie cat mai lunga...

Poposind cateva ore si in capitala tarii, am avut ocazia sa mai vad cate ceva. Bucurestiul, cu tot gri-ul cel posomorat care il caracterizeaza, poate fi comparat cu orice oras care se respecta. Mai avem mult pana sa zicem ca e un oras modern si civilizat, dar parca lucrurile incep sa se miste si pe la noi. Asa ca: there is hope !!!



Zborul catre Dubai cu TAROM-ul a fost si el special. Am avut si spatiu suficient pentru picioare si vreo cateva persoane notorii de la bord. Stiti cum de fiecare data anunta la stiri ca vreo vedeta merge in Dubai la ‘shopping’. Ei bine, si de data asta cineva a trebuit sa mearga in Dubai. Primii pe care i-am recunoscut au fost sotii Iovan, din faimosul scandal cu hotul pe care care l-au ucis intr-o noapte la ei in casa. Orice s-ar zice, omul (care e pilot de meserie) ala mi-a inspirat multa siguranta in timpul zborului cand il vedeam mergand prin avion foarte degajat si relaxat. Credeti-ma ca ai nevoie de asta asta cand esti la 11.000 de m in aer. Romanta Iovan e si ea f. draguta...

A 3-a persoana pe care am recunoascut-o a fost sora-sa lui Nicoleta Luciu – care si ea e foarte atragotoare. Si acuma fara nici un misto cred ca s-a uitat de vreo cateva ori in directia mea. Deja ma gandeam ca la controlul pasapoartelor ar fi un loc bun in care as putea sa o abordez. M-a cam descurajat faptul ca ea si prietena ei erau insotite de un barbat cam cu un cap mai inalt ca mine, care nu stiu, daca era prietenu ei sau nu. Dar acuma fara nici un misto, as fi putut sa-i arat cateva locuri faine prin Dubai si pe langa asta, urma sa raman singur acasa. ;)

Si am ajuns inapoi in Dubai. Asta a fost foarte scurta vacanta in Romania.

Voi reveni cu alte noutati de pe aici !

Toate cele bune!
Dragos

De Craciun

In primul rand vreau sa va multumesc celor care ati fost alaturi de mine de cand am plecat din acasa. Cand esti atat de departe de casa un simplu 'Reply' cu cateva vesti din Romania credeti-ma ca a insemnat foarte mult.

Cateva cuvinte despre Craciunul de aici: peste tot e plin de decoratii, pomi de Craciun si mosi Craciun, mai ales in mall-uri. Peste tot se aude Frank Sinatra - Let it snow si alte cantece de genul. E totul foarte comercial. Si fals. Pentru ca majoritatea habar nu au ce e Craciunul, de ce se impodobeste bradul si cine e Mos Craciun. Dar vanzarile merg, parintii trebuie sa-si faca copii fericiti, iar turistii sunt si ei amentiti de toata forfota...Am incercat si eu sa surprind atmosfera de Craciun:

[decoratii de Craciun la Kempinski Hotel]

[cina din ajunul Craciunului la noi acasa. In poza de la dreapta spre stanga: Cirstin, Luca, eu]

[Mos Craciun a venit si pentru mine. Nu ma intrebati ce am primit, ca poate sunt minori care citesc blogul. Poza a fost facuta la petrecerea de Craciun organizata de AIESEC.]

[pomul de Craciun de la Mercato Mall]

Gelu intreba daunazi de idei de cadouri...Gelule cred ca cel mai bun cadou e faptul ca poti sa fii cu familia si cu prietenii de Craciun. Restul sunt detalii. Asa ca nu-ti fa griji ca nu ai cadoul potrivit. Orice cadou, e cadoul perfect daca vine de la persoana iubita.

Deci...acestea fiind zise, va urez la toti sa fiti alaturi de cei dragi, sa fiti sanatosi si sa va bucurati de sarbatorile de iarna!

Craciun Fericit & La Multi Ani!

Cu drag, Dragos

Ploaie in desert si un nou prieten

Cine-a zis ca in desert nu ploua? Pentru ca…

...in desert chiar ploua si nu doar o picureala, ci ploi din alea de tin cateva ore. Pentru mine a fost o surpriza cand am vazut atata ploaie dar si un motiv de bucurie pentru imi aminteste oarecum de vremea de acasa. Anul trecut a plouat doar intr-o zi in Dubai, asa ne-au spus cei care sunt aici de mai multa vreme, iar eu ma asteptam ca anul asta sa fie asemanator, dar nu a fost asa chiar deloc. In ultimele doua saptamani a plouat aproape in fiecare zi. Eu mi-am cumparat chiar si o geaca de ploaie, ca raspuns la vremea asta...

Daca tot vorbim de vreme atunci trebuie sa spun ca pe langa ploaie a scazut si temperatura. E ca si in luna septembrie la noi si acuma poate e cea mai placuta perioada a anului, pentru ca poti merge oriunde in blugi si tricou, fara sa transpiri sau sa-ti fie frig. S-a terminat cu zilele incinse si umiditatea care facea totul si mai greu de suportat. Acum e chiar frumos.

Pe alte planuri...avem un nou coleg de apartament. Numele lui e Hari si e indian. Va sta cu noi o luna pentru a tine locul IT Managerului nostru care pleaca in vacanta. Hari e IT manager in ABB-ul din Abu Dhabi. Nu ne-am bucurat noi foarte tare ca mai vine cineva sa stea cu noi, dar ne consolam cu gandul ca are masina si mai scapam de o cheltuiala in urmatoarea luna, pentru ca vom merge cu el la lucru. Eh, mare ne-a fost surpriza cand am aflat ca nu are masina si ca nu mai conduce pentru ca a avut un accident si pe langa asta in horoscopul lui scrie ca nu e o idee prea buna sa conduca. Deci nu mai conduce. Bun...

Vorbind cu el ne-a spus ca va incepe sa gateasca. Acuma haideti sa va spun eu despre stilul de a gati a indienilor. Ei folosesc foarte multe mirodenii, ceea ce face ca totul sa devina foarte ‘aromat’. Atat de aromat incat tinde sa devina respingator mirosul. Cand intri in casa unei familii indiene chiar daca esti cu ochii inchisi vei sti ca esti intr-o casa indiana din cauza mirosului.

Ca sa exemplific mai bine...nu stiu care vecini si-au depozitat niste mobilier in casa scarii. Trecand pe acolo nu am putut sa nu remarc mirosul intepator pe care il emite mobilierul ala. E atat de intens incat daca esti aproape nu il poti suporta. Parca e acid, care il respiri pe nas. Nu reusesc sa-mi inchipui cum au reusit performanta sa imbacsesca in halul ala mobilierul.

Pentru un trai cat mai armonios, eu l-am avertizat pe Hari al nostru sa nu intre prea mult in tainele traditionale ale gatitului indian...

Inca o chestie care merita amintita legata de Hari...o sa fiu brutal acum...dar omul asta miroase. Eu mai tot timpul sunt cu nasul infundat de la AC (ma simt norocos) si nu ii simt aromele in profunzime, dar ceilalti il simt. Dar nu miros pentru ca nu se spala, ci de la mancarea pe care o gatesc si o consuma. Astia sunt indienii, sau cel putin partea aia mai speciala...aviz celor care se indreapta pentru prima oara in spre India.

Daca mai inainte am adus vorba de mancare atunci nu pot sa nu mentionez ca in premiera sunt in post. Am decis ca de la 1 Decembrie pana la Craciun sa nu mai mananc oua si carne. De lapte si produsele derivate nu am reusit sa ma despart, pentru ca socul ar fi mult prea mare si nu as avea ce sa mai mananc. Peshte doar o data pe saptamana. Cateodata e greu...dar va veni si Craciunul...peste 9 zile! :)

Cam atata deocamdata din Dubai!

Toate cele bune!

Al vostru, Dragos

Press Trip (prima zi)

Salut!

In primul rand ‘La Multi Ani’ Romania ! Pentru mine e primul 1 Decembrie care ma prinde departe de casa. Ca o coincidenta si ziua nationala a Emiratelor e pe 2 Dec. Si in stilul tipic arabesc s-au dat doua zile libere, asa ca si eu am avut parte de un week-end prelungit, o buna ocazie sa va scriu...o alta poveste din seria ‘another day at the office’.

Cel mai mare proiect la care am lucrat pana acum la ABB a fost organizarea unei excursii de doua zile in Dubai pentru o duzina de jurnalisti de la cele mai prestigioase reviste de business europene din care pot aminti: Financial Times, FACTS, CASH etc. Inainte de inceperea evenimentului am primit cateva informatii despre jurnalisti: asa am aflat ca unul din ei i-a luat interviu lui Bill Gates si Michael Dell. Asta ca sa va faceti o idee de calibrul jurnalistilor. Acestora li s-au adaugat doi jurnalisti din China, o alta importanta piata pentru ABB.

Din partea ABB au venit purtatorii de cuvant – 2 pers, managerul de la Corporate Communications, un membru din Executive Comitee, deci numai lume buna. Toti erau de la sediul central din Zurich.

Aceasta excursie e organizata anual de ABB, in anii trecuti jurnalistii fiind plimbati in SUA, China si Norvegia, pe la toate proiectele majore unde ABB are o contributie cruciala.

Astea sunt datele problemei. Va puteti imagina ce presiune era pe noi. Totul trebuia sa iasa perfect, nu era loc de erori sau greseli., doar imaginea companiei era in joc.

Deci sa trecem la partea interesanta, anume locurile pe unde i-am plimbat:

Prima zi a inceput dimineata conferinta de presa in care au vorbit tipul din Executive Comitee si managerul regional pe Middle East & Africa. A organiza o conferinta de presa in care sa transmiti doar ce trebuie e si asta o arta.

Dupa pranz i-am dus la sediul ABB in Dubai, unde presedintele companiei le-a facut un tur, iar de acolo la prima destinatie cu adevarat spectaculoasa: BURJ DUBAI. Pentru cei care nu au citit mailul anterior referitor la Burj Dubai va reamintesc ca B.D. e un turn care atunci cand va fi gata va fi cea mai mare cladire din lume cu o inaltime de peste 800 de m si peste 160 de etaje. In momentul vizitei aveau deja 82 de etaje construite. Contributia ABB este pe scurt alimentarea cu energie electrica a turnului.

Data trecuta cand am vizitat site-ul de constructie am ajuns doar pana in cladirea administrativa dar de data asta a fost altfel, pentru ca am urcat alaturi de jurnalisti pana la etajul 55 al celui mai inalt turn din lume(cand va fi finalizat). Nu cred ca pot descrie cum e sa vezi apusul soarelui de la etajul 55 in Dubai, a pur si simplu fantastic, la picioarele noastre se intinzadu-se metropola islamica iar la orizont o portocala care scufunda in apele golfului. ...Iar deasupra capetelor noastre la etajul 82 se turna beton. Asta e o chestie care foarte putini oameni au ocazia sa o experimenteze. Eu m-am simtit norocos si privilegiat pentru ca am intrat intr-un club foarte select, al celor care au urcat in Buj Dubai.

Pana cand lumea si-a revenit din reverie am ajuns la noua destinatie unde urma sa luam cina. Excusivista locatia se numeste Bab-Al-Shams, e la 100 de km de Dubai, in mijlocul desertului si e locul perfect pentru o experienta cat se poate de traditionala.

Dupa o scurta receptie ne-am intreptat spre restaurant cu ajutorul unor mini-buggie-uri – masini din alea cum vedeti pe terenul de golf.

Aici show-total: formatie live, dansatoare, cantareata. Pentru ca peisajul sa fie complet, in jurul restaurantului pe niste coline luminate se plimbau niste 6-7 oameni calare pe cai. Efectul era spectaculos. Parca erai intr-un vechi fort in mijlocul unui asediu. Tot parte din show era si un vultur din acela pe care beduinii il foloseau pentru a vana in desert iepuri, caprioare sau alte pasari. Caprioare mi-a venit greu sa cred ca pot fi vanate cu el, dar mi-au aratat un filmulet cu dovada si m-au convins. Toata lumea s-a simtit excelent, cina incheindu-se cu o sisha.

[mai multe poze]

Dar ziua nu s-a incheiat inca...dupa cina am facut un popas la Buddha Bar, unul dintre cele mai frumoase, spectaculoase si exclusive baruri din Dubai. Decoratiile specifice culturii asiatice erau impecabile, deci daca treceti vreodata prin Dubai va recomand cu cea mai mare caldura Buddha Bar, din incinta hotelului Grosvenor’s House in Dubai Marina.

Nu o sa regretati !

Press Trip (a doua zi)

A doua zi am trecut de la traditional la contemporan.

Dupa un scurt briefing matinal am pornit catre turnul Le Reve. Aceasta e prima cladire inteligenta din Middle East si Africa. ABB a furnizat acolo motorul inteligent care controleaza totul incepand de la aer conditionat pana la iluminat si securitate. Si sa nu uit un detaliu ‘minor’ pretul unui apartament standard incepe de la 2 Mil. USD, dar acum am auzit ca apartamentele se ravand undeva la un pret dublu. Ce primesti pentru banii astia? Pai cred ca cel mai bine se vede in poze: vedere la insula in forma de palmier, locuiesti intr-unul din cele mai selecte cartiere din Dubai, anume Dubai Marina si un apartament de 700 m2 cu dotari de ultima ora.

[Stilul contemporan - sufrageria]

[unul din cele 3 dormitoare] [mai multe poze]

Urmatoarea destinatie: Palm Jumeirah.

Pentru aceasta ABB a construit substatia din care porneste tot curentul catre insula. Cateva detalii pentru ingineri: am vizitat si statia in sine. Am vazut aici pentru prima data vestitele GIS-uri de 132 kV (Gas Insulated Switchgear) cu SF6 despre care am invatat la Echipamente Electrice. Acuma le-am vazut si sunt cu totul altfel decat mi le-am inchipuit.

In plan era si o vizita pe insula sa vedem vilele care se construiesc dar din pacate acest lucru nu a fost posibil asa ca presedintele companiei a aranjat o croaziera pe un iaht in jurul insulei in forma de palmier si in jurul Burj-Al-Arab. Nu m-am suparat chiar de loc, de fapt cred ca a fost una din cele faine experiente de pana acum. Cu siguranta cand am decolat din Cluj, nu m-am gandit ca o sa iau pranzul pe un iaht alaturi de top-managementul si de jurnalistii de top din Europa, avand in jurul nostru probabil cele mai exotice destinatii turistice din lume.

[...si capitanul :) ]

[mai multe poze]

Cu siguranta va intrebati ce poate sa urmeze dupa o asemenea aventura si sa fie si mai spectaculos. Va spun eu: o vizita la Burj-Al-Arab. Nu poti sa vii pana in Dubai si sa nu vizitezi Burj-Al-Arab. Pentru mine a fost a 3-a vizita. Am mers acolo pentru un ceai si ceva gustari alaturi, nu a fost cine stie ce, dar ne-a costat 60 de USD de persoana. Dar merita experienta. Am urcat alaturi de jurnalisti in Skyview Bar, apoi am vizitat cel mai exlusivist restaurant din Dubai, anume restaurantul Al Mahara aflat sub nivelul marii, tot in Burj-Al-Arab. Toata lumea a fost impresionata.

Seara s-a incheiat cu o cina la alt restaurant de clasa, The Terrace, din hotelul Dubai Park Hyatt, inconjurati de iahturi de lux, apoi cu un drum pana la aeroport.

Asta a fost Press Trip 2006 Dubai !

Desi pentru noi totul s-a desfasurat sub un stres infernal si rasplata a fost pe masura: am vizitat unele din cele mai spectaculoase locatii din Dubai, unde doar putini privilegiati ajung. Cred ca au fost cele mai intense 2 zile care le-am trait in ultima vreme si cu siguranta apogeul traineeshipului meu.

Atat deocamdata din Dubai!

Toate cele bune!
.dragos.

PS: Frustrarea evenimentului: Toti jurnalistii erau germani (dar erau toti vorbitori de engleza), cu exceptia chinezilor. Mai era si un italian, dar spre necazul mea si el vorbea germana.