aventura continua

aventura continua cu un alt episod...

Astazi zi normala de lucru: chiar daca am pierdut primul autobuz catre job si m-am cam speriat ca nu o sa ajung la timp...pana la urma a fost okey

Ce vreau sa va povestesc e pranzul de azi: dupa cum va spuneam firma noastra organizeaza tot felul de evenimente si conferinte. Bineinteles ca aceste evenimente trebuie sa se desfasoare intr-o locatie corespunzatoare cu statutul nostru de lider in domeniu asa ca azi am mers la un hotel de 5 stele, numit Grosvenorhouse. Deci trebuie verificata locatia inainte sa faci ceva acolo... ceva normal...Am mers cu sefa mea,( care are un Mitsubishi Pajero de toate frumusetea, pe care avea grija sa-l forjeze bine), cu o prietena de-a ei, tot din firma si cu cealalta traineetza din Germania, Cirstin pe nume.

Trec peste detaliile drumului pana acolo si ajungem in fata hotelului unde numai masini de masini: S- Klasse-uri, un Lamborghini supertare, restu BMW X5. Suntem intampinati de personalul care ne deschide usa la masina, ia masina si o parcheaza si ne escorteaza pana intr-un hol. In hol o alta persoana ne asteapta, se prezinta, ne da politicos o carte de vizita...etc.etc.. De aici parca totul era intr-un vis: canapele luxoase, marmura stralucitoare, lumini discrete si elegante, trandafiri rosii...

Un lucru care mi-a trecut fulgerator prin minte a fost: "De ce naiba nu mi-am lustruit mai bine pantofii inainte sa plec de acasa???" Eh, erau OK, dar se putea sa fie perfecti...

De aici a inceput turul: prima oprire a fost la Barul 44. Cred ca va dati seama de la ce vine 44...era etajul la care se afla barul. Privelistea de acolo era incredibila. De acolo de sus puteai vedea conturul insulei in forma de palmier si in cealalta parte portul de iahturi. Era super ce sa mai...

De acolo am coborat, am vizitat salile de conferinta care iti ofera absolut orice: sonorizari, TVuri cu plasma, proiectoare...totul ultramodern.

Dar...cum era vorba de pranz [si mancarea trebuie verificata] acuma sa va zic despre pranz...am coborat la restaurant, unde bineinteles numai oameni instariti, arabi, mai cate o gagica, oameni de afaceri, numai lume buna.

Pranzul a inceput cu un aperitiv pe care ti-l configurai cum vroiai tu pentru ca era bufet suedez. Bineintales eu proaspat fiind in zona nu prea stiam ce mancaruri sunt alea, asa ca am incercat din toate care mi se pareau ca arata cat de cat cat bine. Aveau si scoici. Am vrut sa incerc pt. ca nu mai gustasem pana acum, dar cand ma gandeam eu la toate astea mi-am dat seama ca nu stiu cum se mananca: cu furculita, cu lingurita, cu mana? [dc aflati trimite-ti un mail, apropo], asa ca am zis ca nu e o idee prea buna sa ma fac de rusine acuma de la inceput cu manierele mele de balta. Dar, cand mi-am umplut farfuria am lasat manierele la o parte, ca mi-am zis ca tot mai bine e sa fii cu stomacu plin, decat un fanfaron cu stomacu gol. Noroc ca si sefa mea are un apetit asemanator cu al meu pt. ca e insarcinata in luna a 7-a sau a 8-a.

Noah si mancam aperitivul, eu normal ca m-am saturat, dupa care toata lumea se ridica de la masa. Eu, credeam ca asta e pranzul, ne ridicam si plecam. Fac 2-3 pasi si sefa imi zice sa las geanta la masa ca acum mergem sa ne luam felul principal. Va inchipuiti momentul jenant prin care am trecut...dar acuma ma intreb cati dintre voi ati luat pranzul intr-un restaurant de 5 stele, nou, in Dubai. Deci inainte sa radeti...ganditi-va ca si voi ati fost la un moment la la un inceput undeva.

Momentul penibil a trecut, a mai facut si eu o gluma...Asta e...Am mancat si felul principal, nu prea mult ca nu mai puteam, spre ghinionul meu, pt. ca si aici erau o gramada de bunatati...
Apoi a venit desertul unde din nou, nu mai stiam ce sa aleg: salata de fructe, n prajituri, torturi, tot ce iti pofteste inima. Bineinteles ca in stilul AIESECarului mereu infometat mi-am umplut farfuria. Noroc ca nici sefa mea nu era departe... Aveam si o scuza: trebuie sa le incerc pe toate, pentru ca experienta culturala sa fie completa.

La masa am fost acompaniati de o tipa simpatica, Corporate Sales manager cu care am mai palavragit una si alta. Cand a aflat ca eu sunt din Romania prima intrebare a fost, evident: Unde e Romania? Dar, spre surprinderea mea stia despre Nadia Comaneci. Eu nu am pomenit nimik cand ea a venit cu numele Nadiei. Am fost f. placut surprins.

De la masa am facut o pauza, toti, pe la baie. Si baia trebuie inspectata. Bineinteles si aici totul spectaculos, TV de 80 de cm cu plasma si acolo...Necazul a fost la robinetul de la lavoar care parea ca nu vrea sa se deschida. Avea un design, nu foarte spectaculos dar mi-a luat o vreme pana sa pot da drumul la apa.

Dar vizita nu s-a incheiat inca. Am vazut o camera simpla, ca sa va imaginati formatul: e ca si o camera dintr-un hotel de 2 stele, dar bineinteles dotarile difera.

Apoi am vizitat Penthouse-ul. Asta e la ultimul etaj, 45. Nush cum sa va spun ce am vazut aici. Covorul era atat de moale ca iti era mila sa calci pe el. Baia? Mai mare decat camera mea. 3 dormitoare, sala de conferinta, sufragerie etc. etc Era foarte mare. Luxul pe masura. Privelistea era incantatoare, si batea catre insula in forma de palmier si catre port.

Si cu asta gata turul. Am avut o mare usurare pt. ca nu a trebuit sa-mi platesc consumatia. Deja ma gandeam la postul care ar fi urmat. Eh, oricum se apropie Ramadanul.

Cam asta a fost! Trebuie sa recunosc ca sunt impreionat. Cred ca asta e un fel de pregatire pt. marea intrare in Burj-Al-Arab.

Daca vreti sa vedeti hotelul va dau adresa de web: www.grosvenorhouse-dubai.com. O sa aveti ce vedea.

Toate cele bune!

Al vostru,
.dragos.

PS1: Am fost tare invidios pe manierele pe care le avea tipa din Germania. Era foarte in largul ei, mai ales cum ea asa mai fitzoasa. O germana tipica.

PS2: Tre'sa citesc ghidul de bune maniere care il am pe undeva pe vreun CD. Pardon...Trebuie !